Cristos a înviat!




         

Lumina lui Cristos luminează tuturor!

                          

Cu dreapta cea stăruitoare, coasta ta cea de viaţă dătătoare Toma încercat-o, Cristoase Dumnezeule; că dacă ai intrat,uşile fiind încuiate, cu ceilalţi Apostoli a strigat către tine: Domnul meu eşti şi Dumnezeul meu

   

Duminica Sf. Apostol Toma – condac, vers 8.



                

Eu sunt Învierea şi Viaţa, cine crede în Mine, chiar dacă moare, va trăi şi cine trăieşte şi crede în Mine, nu va muri în veci (Ioan 11,25-26)

                                          

                  Iubiţi credincioşi,


Trăim iată cu bucurie mare Sărbătoarea Sărbătorilor, Învierea Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos. Un mare moment de har ce ne cheamă să aprofundăm temeliile credinţei noastre, între care Patimile, Moartea şi Învierea Mântuitorului Isus Cristos ocupă primul loc.

Pilastru al credinţei noastre, Învierea Domnului a fost din cele mai vechi timpuri şi este până astăzi, piatră de poticnire pentru aceia care, în mândria lor fără de margini, nesocotesc taina cea nepătrunsăşi planul de mântuire hotărât de Dumnezeu şi înfăptuit prin Isus Cristos.

Astfel de oameni ajung să respingă ceea ce raţiunea lor, limitată de condiţia umană, nu poate să înţeleagă, nu poate să pătrundă. Asemenea apostolului Toma, ei cer să atingă misterul, să pătrundă tainele cele de nepătruns ale Înţelepciunii Divine.

Martorii privilegiaţi ai Învierii Domnului sunt sfinţii Apostoli, cei care prin exemplul lor devin pildă demnă de urmat pentru fiecare dintre noi. Temători şi neîncrezători la început, s-au ascuns de frica iudeilor, însă după ce L-au întâlnit pe Cel Înviat, necredinţa lor s-a transformat în credinţă, neîncrederea în speranţă, iar teama în curaj fără margini. Ei, care se temeau pentru vieţile lor, ascunşi şi ferecaţi în Cenacolul Cinei de Taină, au ajuns, după coborârea Sfântului Spirit la Rusalii, să primească martiriul din iubire faţă de Cristos, pecetluind cu însăşi viaţa lor credinţa în Înviere. Şi aceasta este dovada cea mai de preţ pe care Apostolii ne-au lăsat-o: nimeni nu primeşte să moară pentru ceva sau cineva în care nu crede cu adevărat.

Exemplul lor i-a întărit pe episcopii noştri greco-catolici martiri, morţi nu pentru un ideal, ci pentru că au crezut cu tărie în misiunea încredinţată lor de Isus cel Înviat a treia zi. Exemplul lor trebuie să ne întăreascăşi pe noi astăzi. Acest adevăr, cuvine-se a-l mărturisim şi celor din jurul nostru, spre a ne împărtăşi cu toţii din bucuria cea mare a Învierii Domnului. Veniţi de luaţi bucurie!

“Cristos a înviat !”



 Vă urăm Sărbători fericite şi binecuvântate!

                                                              Pr. Cristian Crisan
                                                              Pr. Vlad Petrus